no comment

*nu ca m-as abtine, ci ca nu ma aude nimeni.
Bornescu, suspendat 6 etape(fcuniversitatea.ro)




I (B-Zar):
Ratacind prin labirintul vietii
Incerc sa deslusesc prin prisma cetii
Primele raze de soare in zorii diminetii
Savurand incatusat sentimentul libertatii
Cel mai de pret dar pe care l-am primit candva
De la regele cetatii, nascut intr-o mizerie de tara
Deceptii, fiindca nu scap, viata-i o c***a ordinara
Cei care reusesc sunt proxenetii
Am fost socat cand mi s-a spus ce s-ascundea de fapt
In spatele bunelor intentii,
Si ca nu doar fumatul dauneaza grav sanatatii
Zambind ... doar vrea sa fac in ciuda tristetii
Mi-am bagat p**a, si-am innecat in buda
Tot ce tinea de pretentii
Aflat de 22 de ani in slujba umanitatii
Cu drujba-n mana-mi fac singur dreptate-n fata nedreptatii

Refren (x2):
Obisnuiti cu mizeria avem o viata incerta
Vocea noastra da tonul, intram toti in alerta
Indepartam bacteria, curatam materia,
Strangem randurile, adunam infanteria

II (Junky):
Sunt eu exagerat cand repetat, panicat
Sustin ca sunt legat de teritoriul asta patat
Cand sunt plecat ii simt absenta, cand ma intorc, indiferenta
De la el am mostenit reticenta
Stie ce fac, ii simt influenta
De-ar fi sa plec, cu greu ar simti diferenta
Murdar in nucleu, la suprafata fara scrupul,
Acum 2 ani ciar mi-am modificat trupul
Eu incerc sa zambesc, el ma invoca intr-o nuvela
Ca stie, f**u-l in gura, ca niciodata n-am umbrela
Incerc sa visez la insulele trase
El ma trezeste si-mi prezinta imagini scandaloase
Gunoaie in cantitati voluminoase
Toate aranjate-n poze prea scarboase
Dar sunt obisnuit sa-i simt rasuflarea rece
Cum e obisnuit un medic legist sa vii zece

Refren (x2)

III:
Praful se ridica mai mult, cu fiecare secunda
Toata mocirla asta parca incearca s-o ascunda
Totu-i legat cu funda doar ca sa-ti sara-n fata
Sunt mai multe tomberoane decat pofta de viata
Nu mai evolueaza nimeni, omul devine cimpanzeu
Si nu-mi aduc aminte cand a inceput sa fie-asa greu
Nu mai exista educatie si nici dascali
Cum credeam in viata frumoasa, acum cred in minciuni
Sperantele obisnuiesc sa moara si-atunci
Nici gloantele nu te mai omoara, si-arunci
Nuante vii peste mizeria ce te-nconjoara
Obisnuit sa lupti pentru existenta, devii o fïara

Refren (x4)